percúţie

percúţie
(muz., med., mil.) s. f. (sil. -ţi-e), art. percúţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. percúţiei; pl. percúţii, art. percúţiile (sil. -ţi-i-)

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • percuţie — PERCÚŢIE, percuţii, s.f. 1. Metodă de a diagnostica o afecţiune după sunetul rezultat din lovirea uşoară şi repetată a unei regiuni a corpului. ♦ Masaj care constă din aplicarea unor lovituri rapide asupra unei regiuni a corpului. 2. Procedeu de… …   Dicționar Român

  • fanfară — FANFÁRĂ, fanfare, s.f. 1. Ansamblu muzical (militar) format din persoane care cântă la instrumente de suflat (din alamă) şi de percuţie. 2. (Rar) Instrument muzical de suflat din alamă (cu sunete naturale). 3. (înv.) Compoziţie muzicală executată …   Dicționar Român

  • balafon — BALAFÓN, balafoane, s.n. Instrument muzical african de percuţie, format din lame de lemn acordate diatonic. – Din fr. balafon. Trimis de paula, 09.03.2002. Sursa: DEX 98  BALAFÓN s. (muz.) marimba. (balafon este un instrument de percuţie african …   Dicționar Român

  • baterie — BATERÍE, baterii, s.f. 1. Subunitate de artilerie compusă din patru, şase sau opt tunuri, cu mijloacele de tracţiune, utilajul şi personalul necesar. 2. Grup de aparate, de dispozitive sau de piese identice asociate în vederea executării unei… …   Dicționar Român

  • carioca — CARIÓCA1 s.f. 1. Dans popular din America Latină (Brazilia), cu ritm moderat; melodie după care se execută acest dans. 2. Instrument popular de percuţie folosit la acompanierea ritmică a dansului carioca (1). [pr.: ri o ] – Din sp., port. carioca …   Dicționar Român

  • celestă — CELÉSTĂ, celeste, s.f. Instrument muzical de percuţie cu claviatură, ale cărui sunete sunt produse prin lovirea unor plăci de metal. – Din fr. célesta. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  celéstă (muz.) s. f., g. d. art. celéstei; pl.… …   Dicționar Român

  • percuţionist — PERCUŢIONÍST, percuţionişti, s.m. Persoană care asigură acompaniamentul la un instrument de percuţie. [pr.: ţi o ] – Din fr. percussionniste. Trimis de cata, 21.03.2004. Sursa: DEX 98  percuţioníst s. m., pl. percuţioníşti Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • timpan — TIMPÁN, timpane, s.n. 1. (anat.) Membrană elastică care desparte partea externă a urechii de cea mijlocie, transmiţând prin vibraţii undele sonore la urechea internă. 2. Instrument muzical de percuţie, asemănător cu toba, dar care poate fi… …   Dicționar Român

  • trianglu — TRIÁNGLU, triangluri, s.n. Instrument muzical de percuţie făcut dintr o bară cilindrică de oţel îndoită în formă de triunghi, care se loveşte cu o baghetă din acelaşi material; triunghi (3). [pr.: tri an ] – Din fr. triangle. Trimis de dante,… …   Dicționar Român

  • xilofon — XILOFÓN, xilofoane, s.n. Instrument muzical de percuţie, alcătuit dintr un sistem de plăci de lemn acordate diferit, care vibrează şi emit sunete când sunt lovite cu nişte ciocănele de lemn, de sticlă sau de metal. – Din fr. xylophone. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”